Cronica tarzie

Compania Frilensăr despre al cărui spectacol Hadika am scris cu ceva timp în urmă este formată din tineri independenți, abslovenți ai unei facultăți de artele spectacolului, care s-au hotărât, într-o buna zi să pornească la drum pentru a se exprima liber, pentru a “transmite ceva-ul lor cu privire la societate. Frilensăr înseamnă dorinţă, bucurie, joc, emoţie, libertate."  Într-o prezentare pe care am citit-o undeva, se prezintă în stilul lor caracteristic “încearcă orice, nu fug de nimic, fără compromisuri, dimineața, la amiază, noaptea, în bar, la teatru, pe stradă, de la experiment la tradiție, oriunde există un public atent și sincer”. Cam asta sunt!

 Au apărut la Iași,apoi au descins în București pentru a se afirma.  Au idei, au talent, au umor, fac teatru din vocație și plăcere deși, unii trăiesc din altceva. Am văzut recent, în timpul Festivalului organizat de Teatrul Țăndărică, “Teatru, stradă și copil” spectacolul Mălăieș  în călcăieș, pe care îl urmăream demult și care face parte din Tristory, “adică trilogia emoțiilor tradițional neînchipuite”. Ce să spun? Este o citire originală a poveștii lui Ion Creangă Capra cu trei iezi. Nu e Dabija, cum se spune și în finalul reprezentației. E altceva! E o joacă de copii mari care are un mesaj: pentru a ne regăsi identitatea națională trebuie să ne aducem aminte de tradiții și obiceiuri. De la costume populare stilizate, la căni și farfurii de lut, covoare țărănești, lădițe de zestre,măști, urături, chiuituri și un adorabil și dulce grai moldovenesc, toate ne duc cu gândul la bogăția acestui popor. Chiar și parastasul, un obicei atât de creștinesc  are momente de un comic special cu niște găselnițe de mare haz. Joc-simbolistică- plăcere,o triadă care se topește în bun gust, improvizație, bucuria de a împărtăși a actorilor, ușurința cu care trec de la o stare la alta. Cântece originale care întregesc atmosfera unei povești arhicunoscute, arhijucate, dar căreia îi descoperi valențe noi, o coregrafie (semnată de Beatrice Volbea) ce se bazează pe posibilitățile și calitățile actorilor de a dansa. Tinerețea înseamnă inventivitate, bucurie, onestitate, dorința de a arăta că ideile nu le lipsesc. Scenariul scris de Daniel Chirilă, la care fiecare interpret a contribuit cu câte ceva, nu se depărtează de spiritul scriiturii lui Creangă dar îi  conferă o originalitate aparte.  Moldovenismele se împletesc cu o serie de remarci filozofice, ancorate în realitate. Intrarea actorilor, pe întuneric, în șir, croindu-și drum printre spectatori pentru ca, apoi, să se ascundă în spatele unei lăzi și să bolborosească de acolo minute bune crează un fel de suspans. De aici încolo totul este mișcare, voie bună, replici suculente trecând de la postura de prezentatori la cea de interpreți. Familia Wolf și familia Capră, rivale ca în Romeo și Julieta, se tot războiesc deși Vica Capră îl iubește pe tânărul Wolf. Lupul nu este chiar așa de fioros, ci doar preocupat de indestularea burții lui. Fiii săi, ca și cei ai doamnei Capră sunt plini de haz,  joacă la fel de bine servilismul, manipularea. Capra din spectacol mi s-a părut ceva mai aspră decât cea a lui Creangă, are un aspect sever și ușor dramatic, mai ales în scena parastasului. Actorii: Daniel Chirilă, Loredana Cosovanu (cea mai bună actriță la Gala Hop 2012), Alina Mîndru, Claudia Chiraș (premiul publicului Gala Hop 2012), Ovidiu Cosovanu, Dumitru Georgescu ( cel mai bun actor la Gala Hop 2013), Tiberiu Enache demonstrază că se simt bine împreună, că formează o trupă închegată, pusă pe “șotii” artistice, că le place ce fac și că indiferent de cât public au în față, joacă cu dăruire. Ce cred că trebuie remarcat este faptul că au pornit singuri, nimeni nu i-a luat sub o aripă ocrotitoare, poate doar cei de  la Green Hours unde joacă constant, că spectacolele sunt un laborator, atelierde creație. Poate de aceea, imperfecțiunile (de dicție, de exemplu) nici nu trebuie menționate în mod special.

Important este că sunt independenți, că luptă pentru un ideal al lor, că le place să joace și să se joace și, că asemenea multor tineri talentați și cu idei ar trebui încurajați.

Poate ar trebui menționat că spectacolul inițial avea altă distribuție și că a luat în 2014 Premiu pentru cea mai bună dramaturgie în cadrul Maratonului de teatru independent Bucharest Fringe și la Festivalul național de teatru independent un “premiu mioritic-carpato-dunăreano-pontic”, parcă special creat în stilul Frilensăr.

Trupa Frilensăr- Mălăieș în călcăieș. Text, regie : Daniel Chirilă. Coregrafie: Beatrice Volbea.Cu: Loredana Cosovanu, Alina Mîndru, Claudia Chiraș, Ovidiu Cosovanu, Dumitru Georgescu,Tiberiu Enache, Daniel Chirilă. Data vizionării:21 mai 2016