Trei cărți, un singur autor: Zeno Fodor

Anul acesta, cunoscutul teatrolog Zeno Fodor, laureat al Premiului UNITER pentru întreaga activitate, a împlinit 80 de ani. De necrezut! Zeno, cu statura lui impunătoare, cu spiritul său ager, sprinteneala fizică și de gândire, se pare că a găsit secretul tinereții fără bătrânețe, pe care ni-l dorim cu toții.

În acest an aniversar, editura Nico din Târgu Mureș i-a scos trei cărți: una de autor, una de traduceri și una de mărturii despre cariera sa, una dintre cele mai longevive.

Prima carte intitulată ”Scrieri teatrale” reunește, după cum singur mărturisea în prefață “articole din vremea studenției, ultimul fiind foarte recent”. Lucrând atât la Teatrul Național cât și la Ariel, ca director sau secretar literar, Zeno Fodor a considerat că nu e cazul să-și spună părerea despre munca colegilor săi. Astfel, cartea cuprinde articole despre spectacole studențești, trupe străine, festivaluri, interviuri. Venind din interiorul fenomenului teatral, fie el de adulți sau de copii, Zeno Fodor are toate armele critice: obiectivitate, spirit justițiar, profunzime în analiză, deține măsura exactă în a decanta, judeca, comenta și emite păreri. Totul este făcut cu tact pentru a fi pe o poziție echidistantă cu fenomenul analizat. Mi-au plăcut în mod deosebit considerațiile sale privind misiunea și importanța secretarului literar, ignorate sau nebăgate în seamă de mulți manageri ai zilelor noastre. O carte care în principal ne descoperă valențele unui oraș (Târgu Mureș) și al unor oameni despre care s-a scris puțin. “

Istoricul de teatru din mine are orgoliul să creadă că niște colegi de breaslă din viitor îmi vor mulțumi”. Noi o facem!

A doua carte este “Zeno Fodor-80”, un titlu simplu și grăitor. Editorul coordonator Daniela Gîfu a avut idea de a strange mărturii despre teatrologul, directorul și omul Zeno Fodor la cei 80 de ani de viață și 60 de activitate petrecuți în slujba teatrului. Prieteni, colegi, colaboratori au creionat portretul unui om dăruit, al unui caracter puternic. Evocat cu simpatie, cu respect, cu emoție de regizori importanți (Alexa Visarion, Elmner Kincses, Mihai Lungeanu, Radu Penciulescu, Mircea Cornișteanu, Cristian Ioan, Mihai Manolescu, Ion Mircioagă, Theodor Cristian Popescu, Nicolae Scarlat, Eugen Todoran, Bogdan Ulmu), actori din diverse generații, teatrologi și critici, scriitori, artiști plastici, gazetari. Toți au subliniat calitățile umane, intelectuale ale lui Zeno Fodor denumnindu-l: “un ferment care a înnobilat mișcarea teatrală”, “un cavaler al armoniei”, “ omul cu teatrul în sânge”, “un prieten apropiat și de încredere”, “un împătimit de teatru”, “un domn subțire”, “un nobil cavaler la curtea Thaliei”, “o voce a liniștii și înțelepciunii”, “ un paznic de vis al teatrului”. Mă opresc aici pentru că altfel aș fi tentată să citez toată cartea. Oricum, portretul creionat de atâta lume nu face altceva decât să contureze personalitatea unui om  care respiră teatru prin toată ființa sa.

Ultima dintre cele trei cărți este una de traduceri. Arta traducerii este o altă latură a personalității lui Zeno Fodor. A tradus mult, peste 50 de piese (Arthur Miller, Georges Feydeau, Marc Camoletti, Alejandro Casona, András Süto, Gergely Csiky, Jaroslav Vostry, Nikolai Erdman, Gabor Görgey), multe jucate pe scene din România, altele publicate în volume.

Volumul de față este versiunea în limba română a cinci piese scrise de György Méhes și reunite sub titlul “Capriciu bizantin”. Figură reprezentativă a literaturii maghiare din România, autor de romane și nuvele, piese de teatru și literatură pentru copii, György Méhes a dovedit un simț deosebit al construcției dramatice, al creionării unor personaje puternice, vii, al îmbinării satirei înțepătoare cu accente lirice care au sporit calitatea pieselor sale. Zeno Fodor s-a simțit atras de specificitatea dramaturgică a lui György Méhes, iar cela cinci piese: Capriciu bizantin (trei personaje, o interesantă privire asupra istoriei),Trâmbițele ierihonului (tot de inspirației istorică),Kir Ianulea (o adaptare după nuvela lui I.L.Caragiale, o piesă veselă, cu iz de vodevil),Tu cine ești? (destul de jucată, in două personaje,ce tratează condiția actorului) și 33 de anonime (o comedie spumoasă) sunt tot atâtea soluții repertoriale.