Recunosc
că ideea de a vedea un spectacol
la Godot Cafe mă bătea de mult, dar comoditatea și, probabil, tradiționalismul
meu m-au împiedicat s-o fac. Am primit o invitație de la membrii trupei
Lightwave Theatre și mi-am zis că trebuie să ies din casă la ora zece seara, să
mă amestec printre zecile de tineri ce populau Centrul istoric într-o
călduroasă seară de iunie.
Am intrat, m-am așezat la o masă, încercând să-mi adun
gândurile. Mărturisesc, spre rușinea mea, că nu auzisem de Iulian Tănase,
autorul după care Andreea Cristina Ion a pornit “aventura” spectacolului Iubitafizică. Și nu am exagerat cu nimic spunând aventură, pentru
că Compania Lightwave Theatre este relativ nouă pe piața teatrelor independente,
e formată din tineri entuziaști, absolvenți ai secției de păpuși și marionete,
au 2 spectacole la activ, se “luptă” să facă rost de bani, să se impună. Iulian Tănase
are și el încă două cărți publicate pe lângă cea la care fac referire (Îngerotica și Poeme pentru orice eventualitate).
Cultivat și citit ( se simt influențe din Flaubert, Cortázar, Jarry, Naum,
Nabokov), original, cu tendințe suprarealiste, de un lirism emoționant, plin de
o tandră ironie, el este, după cum singur mărturisea, “prizonierul de război” al viselor sale, al
iubirilor imaginare la care ne face părtași. Astfel că Iubitafizică, interesant joc de cuvinte, “născut firesc, fără
dureri, este un cuvânt fertil, o sămânță care, îngropată în solul imaginației, poate să încolțească, să
dea rod”, ne prezintă prototipuri de femei, “certuri” între mintea poetului și inima lui năvalnică, ne face să
reflecționăm la iubirile noastre fizice sau imaginare, să
ne trăim propria noastră “ars amandi”.
Sigur
că o carte de un asemenea lirism
nu este ușor de gândit scenic. Pentru compania Lightwave a fost o provocare.
Deci, după anunțul “vă rugăm să nu fumați în timpul
spectacolului”, luminile se sting rând pe rând și pășim în laboratorul unde se
testează un nou produs, iubitafizica. Portretele unor femei, de la A (dora) la
Z(enobia), ”umbre pure, nelegate de vreun corp anume”. Nu poți să nu te
întrebi: oare suntem singuri pe lume? Ce căutăm: o iubire reală sau una ideală? Într-o viață putem
trăi una sau mai multe iubiri? O găsim sau rătăcim mereu printre amintirile
trecutului? Întrebările noastre, ale lui Iulian Tănase sunt însumate într-un
spectacol incitant cu păpuși compuse, supradimensionte, în mărime naturală sau
pe corp, cu muzică originală (la premieră au fost și momente live, la vioară),
joc de lumini (parcă am avut parte de prea multe umbre, sper din suflet că s-au
remediat accidentele!), proiecție, dar mai ales textul rostit de însuși autorul
cărții, o voce extrem de avizată, care cu har a știut ce să puncteze, să accentueze
din intonație. Un joc care te prinde, te îndeamnă să visezi cu ochii deschiși.
Cele 7 păpuși, prototipul unei iubiri, mânuite de unul, doi sau chiar trei
actori, în funcție de stilul în care sunt manipulate fac corp comun cu păpușarul
și ai senzația că relația de iubire sugerată există și că nu pot trăi unul fără
altul. Cei cinci “temerari” entuziaști și pasionați sunt Cristina Andreea Ion,
Petru Stratulat, Adina Hotinceanu, Alina Popa, George Sfârâială care ne spun o
frumoasă poveste de iubire la o ceașcă de cafea.
Compania Lightwave Theatre, București-
Iubitafizică după o carte de Iulian
Tănase. Regia: Andreea Cristina Ion. Costume: Story about Mimi. Cu:
Cristina Andreea Ion, Petru Stratulat,
Adina Hotinceanu, Alina Popa, George Sfârâială. Data premierei: 27 iunie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu