luni, 4 aprilie 2022

Povești adevărate

 

Asociația Art Revolution  este podul care face legătura între publicul tânăr și temele acute ale lumii în care trăim. De asemenea, Asociația susține artiștii care cred că pot schimba lumea și pot avea un impact uriaș prin creațiile lor artistice. De-a lungul timpului, Asociația Art Revolution a fost nominalizată la Premiile AFCN pentru contribuția la promovarea culturii române în lume, precum și la Premiile Orașului București ARCUB. În anul 2019, Asociația Art Revolution a obținut premiul al doilea în cadrul Galei Societății Civile, la secțiunea Campanii de comunicare pe teme sociale cu proiectul „Mame adolescente”.

Proiectul „Mame Adolescente” a demarat de la statisticile conform cărora 22000 de persoane minore nasc anual în România și, așa, acest proiect s-a alăturat spectacolului de teatru Foreplay, un proiect care documentează cu mijloace artistice situația maternității timpurii din România. Este vorba de o realitate dură care ar necesita o dezbatere responsabilă la nivelul factorilor de răspundere, al părinților, educatorilor vizavi de lipsa educației sexuale, a abuzurilor, a sărăciei, a traumelor psihice. Sigur,un spectacol sau două sau trei nu rezolvă problema, dar poate atrage atenție. Teatrul document sau social e o formulă de teatru, depinde însă de cum spui povestea, de text, de transmiterea mesajului. Docuteatru nu este o instanță în adevăratul sens al cuvântului, poate, doar una morală.

Foreplay a fost oferit gratuit, online, iar curiozitatea m-a împins să mă așez comod în fața calculatorului și să văd despre ce e vorba. Piesa este scrisă și regizată de Ozana Nicolau și este realizată și cu sprijinul Asociație Culturale Replika. Este o documentare extrem de laborioasă, o investigație a fenomenului nașterilor timpurii, care ia proporții îngrijorătoare. Din discuțiile cu adolescentele, viitoare mame, cu părinții lor, cu factorii responsabili sau educaționali a ieșit un text limpede, care chiar dacă, pe alocuri, șchioapătă, scoate la lumină zbaterea, chinul, îndoiala, frica de necunoscut, prejudecățile și întărește convingerea că lipsesc multe lucruri care să stopeze fenomenul.



Spectacolul este un colaj de documente, mărturii, interacțiune cu publicul, poveștile de viață ale personajelor sunt rupte din realitate. Urmărind spectacolul m-am simțit vinovată, am încercat să mă gândesc cum aș reacționat eu, ca părinte, într-o situație dată. Ar fi și vina mea? Sigur că primul impuls ar fi supărarea sau frustrarea, apoi, aș încerca să ajut.Cele două mame adolescente sunt interpretate de Ioana Anastasia Anton ((actriță la Teatrul L.S.Bulandra, premiul UNITER pentru debut în 2008) și de eleva de liceu Voica Oltean. Prima, având experiență artistică și fiind și mamă, a doua, jucând doar într-un film. Amândouă au prospețime, dovedesc o atentă înțelegere a partiturii și a situației, candoarea vârstei fiind un atu important. Lor li se adaugă Mihaela Rădescu și Viorel Cojanu, actori la Teatrul Mic, în rolul părinților adolescentelor, care au și ei povestea lor.

Regizoarea Ozana Nicolau mărturisea într-un interviu că: “Ideea spectacolului are o rădăcină ramificată. Pe de-o parte, sunt poveștile din copilăria mea: colege și prietene din cartier care au avut copii în adolescență și acest lucru a fost tratat ca o catastrofă (părinții le-au alungat de acasă sau adolescentele și-au întrerupt studiile). Am fost revoltată că răspunsul familiilor și al școlii la o situație deja dificilă a fost de a agrava criza.  Este evident că o bombă nu se dezamorsează amorsând alte bombe și totuși atunci, ca și acum, aceasta este reacția standard”. Și, nu în ultimul rând, reacția mass media față de “copilul cu copii”. În ultimii anii, subiectul sarcinilor timpurii din România și defazarea față de situația din alte state UE (România este pe primul loc, din păcate) a captat din când în când atenția jurnalistilor. În majoritatea cazurilor, perspectiva era de a prezenta în detaliu tragedia prin care trec mamele minore, cu câteva referințe la neimplicarea statului, dar fără a chestiona rolul familiei, al situației economice.”

Decorul este auster, minimal (mese care delimitează spațiul locuibil din casele fetelor sau sunt folosite și ca alte piesede mobilier), voice over-ul este un personaj ce apare din când în când și spune povestea unei alte fete de 14 ani aflată în situație limită.

 

Asociația Art Revolution- Foreplay. Text și regie: Ozana Nicolau. Scenografie: Mălina Ionescu. Muzica: Diana Miron. Mișcare scenică: Silvia Călin. Distribuție; Ioana Anastasia Anton, Voica Oltean, Mihaela Rădescu, Viorel Cojanu. Data vizionării:26 noiembrie 2021.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu