Don Quijote de Brașov

Don Quijote de Brașov

 

Povestea Cavalerului Tristei Figuri, scrisă de Miguel de Cervantes Saavedra, a fost sursă de inspirație și pentru regizorii teatrului de animație. După clasica versiune de la Teatrul Țăndărică, semnată de Ștefan Lenkisch în 1979, a urmat cea pusă în scenă la Teatrul Puck din Cluj-Napoca de către Ioan Brancu și, recent cea de al Teatul Arlechino din Brașov, regizor fiind Ciprian Huțanu.

Don Quijote este una dintre cele mai cunoscute capodopere ale  literaturii spaniole și  universale, publicată în două părți în 1605 și 1615. Considerat de critica de specialitate primul roman modern, povestea urmărește aventurile unui hidalgo, pe numele lui Alonso Quijano,  din La Mancha, care devine atât de obsedat de cărțile de cavalerie încât se crede un cavaler rătăcitor “cu lancea, coiful, sabia, armura și calul”, sub numele de Don Quijote. Eroul, călare pe mârțoaga sa, Rosinante, împreună cu prietenul său loaial Sancho Panza,  pornesc în căutarea aventurii, dar realitatea pe care o percepe este distorsionată și de aici, apar situații comice și tragice.  El vrea să îi ajute pe cei nevoiași, dar de multe ori, confundă realitatea cu fantezia. Ca orice cavaler care se respectă își alege o domniță, căreia să-i dedice victorii sale, pe Dulcineea, care nu era decât o țărancă săracă. Romanul este o frescă a societății spaniole din Evul mediu, o satiră la adresa romanelor cavalerești, o reflecție asupra comportamentului uman.

Regizorul și profesorul universitar Ciprian Huțanu s-a simțit atras de povestea fermecătoare și plină de mister imaginată de Cervantes,  a adaptat-o pentru copii (peste 6+), punând accentul pe  întâmplările  cavalerești (hangiul pe care îl ia drept castelan, întâlnirea cu Cavalerul pădurii și al oglinzilor, lupta cu morile de vânt, pe care le consideră niște uriași, bătălia finală cu Cavalerul Albei Luni, etc). Textul adaptării este bine scris, presărat cu un umor de calitate, are o doză de melancolie, care te face solidar cu bietul  cavaler. Spectacolul folosește păpuși la masă și se bazează pe un joc al practicabilelor folosite ca spațiu de joc. Păpușile concepute de Tünde Tomos sunt foarte expresive, cu trăsături distincte, cu detalii de costum. M-a amuzat ideea calului de lemn, ce mi-a adus aminte de copilărie. Actorii: Alexandru Dobrescu (Don Quijote, ajutat de Erika Mihaly și Adrian Iuga), Marius Stroe (un Sancho Panza între idealism și rațiune, comic, bonom, grijuliu fața de exaltarea stăpânului său), Eliza Muraru, Cecilia Negru, Anca Badea, Alexandra Dumitrescu, au dat viață unor personaje credibile, mânuite bine, trecând cu ușurință de la  o stare la alta, cântând și dansând.  Despre muzica lui Cári Tibor (premiată la Festivalul Gulliver de la Galați) nu ar fi de spus decât că amintește de sonoritățile spaniole specifice, dar aduce și o undă romantică.

În zilele pe care le trăim toți putem fi Don Quijote pentru că iluziile noastre s-u evaporat ca un fum, ne luptăm cu morile de vânt, iar realitatea ne dă lecții dure.  De visat, putem visa…

 

Teatrul Arlechino Brașov- Don Quijote după Miguel Cervantes. Scenariul și regia: Ciprian Huțanu. Scenografia: Tünde Tomos. Muzica: Cári Tibor. Distribuție:  Alexandru Dobrescu (ajutat de Erika Mihaly și Adrian Iuga), Marius Stroe, Eliza Muraru, Cecilia Negru, Anca Badea, Alexandra Dumitrescu. Data premierei: 14 noiembrie 2024.