Fram la Brăila

 Unul dintre eroii preferați din copilăria mea a fost, alături de Apolodor,  Fram, ursul polar. Eram impresionată de povestea ursului trist, singuratic, care, ca și Apolodor, visa la copilăria fericită alături de ai lui, apoi, de mama ucisă de un vânător, de vânzarea lui la un circ. O poveste tristă, emoționantă imaginată de Cezar Petrescu (1892-1961), romancier, nuvelist, gazetar, traducător. Romanul a apărut în 1931, iar ilustrațiile au fost făcute de Nicolae Tonitza.

Cartea a stat la baza unui film în șase episoade, scenarii de teatru radiofonic, dar și pentru scenă. Lumea circului, cu farmecul ei, cu dramele ei, cu fascinația animalelor în arenă, ne duce cu gândul la condiția artistului de circ, la modul în care sunt tratate animalele, luate din ambientul lor, la specificitatea acestei arte.

Recent, la Teatrul de păpuși Cărabuș din Brăila, Fram, ursul polar a poposit pentru a-și spune povestea imaginată de regizorul Toma Hogea. Spun imaginată pentru că regizorul, care semnează și adaptarea, nu s-a mulțumit să reproducă întocmai faptele, ci a inventat personaje și situații care dau savoare, un farmec aparte și un plus de originalitate poveștii inițiale, un dram de emoție.

“Face circul mult tamtam/cu vedeta, ursul Fram” sunt primele versuri din cântecul de început al spectacolului. Muzica este, în opinia mea, unul dintre atuurile reprezentație. Cári Tibor, unul dintre cei mai solicitați compozitori de muzică de scenă, știe cum să fie diferit de la un spectacol la altul, de la un cântec la altul.  Și aici, fiecare personaj are cântecelul lui, cu versuri pline de umor, care au darul de a-l completa, lămuri sau întregi.

Toto și Bimbo, cei doi clovni, „vedete așa ca noi”, sunt firul conducător prin lumea circului Struțki, aflat la o ultimă reprezentație în orașul în care poposiseră. “O dresoare, nu ca orișicare, una foarte mare”, un leu paraleu (fie vorba între noi, nu prea seamănă a leu) o dresură de purici (amuzant “jucată”) sunt preambulul apariției așteptate a ursului Fram, “mare, mare vedetă”. Intră în scenă un Fram, trist, mofturos, supărat, căruia nici covorul roșu nu-i place. Fram e o păpușă pe actor, cu o mutriță drăguță, cu pantofiori roșii, o jiletcuță alb cu roșu. E bolnav de tristețe după zăpezile și ghețurile de la Polul Nord, îl doare sufletul și nici doctorul nu îl poate trata. Înarmat cu căciulă, fular, colac, vitamine și un …card valabil pentru o amandină, un telefon, toate cadou, Fram pornește în călătoria cunoșterii, a întâlnirii cu ai lui. Însă, neînțeles de rudele sale, satul să “mănânce pește congelat”, Fram revine în lumea circului, pentru că nu-i așa, o dată microbul intrat, e greu să te lepezi de el.

Scenografia Alinei Dincă-Pușcașu este simplă, fără glamourul pe care o scenă de circ ar trebui să-l aibă. În schimb, la costume și-a folosit din plin imaginația. Combinații de materiale, culori, detalii (unele încarcă) și care definesc fiecare personaj. Avem și păpuși (șoricei, vulpea, ciori), proiecție (momentul lui Fram la Pol e reușit), coregrafia (Răzvan Rotaru) antrenantă.

În cee ace privește distribuția, aș remarca, în primul rând, cuplu de clovni, tinerii actori, Toni Gheorghe și Eduard Onu, care se completează reciproc, au carismă, cântă, dansează, fac pantomime, au energie. În alte roluri: Daniela Antonescu, Gabriela Picuș, Sofia Gabriela Cătrună, Iulian Gheorghe, Mihai Jinga, Aurora Popescu, Diana Grigoroșcuță, fiecare dintre ei încercând să imprime personajelor lor câte ceva din experiența lor scenică. Ștefania Niță, în rolul lui Fram, ă are o partitură redusă (în opinia mea), dar reușește să îi confere personajului un dram de candoare împletită cu tristețe. Poate, nu ar fi fost rău să găsim o distribuție pe roluri. O altă observație: sunt unele momente țipate, o “boală” de care suferă multe spectacole.

Fram, ursul polar este o bună opțiune repertorială și mesajul spectacolului ar putea fi: iubiți circul, pe actorii lui, iubiți animalele.

 

Teatrul de păpuși Cărăbuș, Brăile- Fram, ursul polar după Cezar Petrescu. Adaptare, versuri și regie: Toma Hogea. Scenografie: Alina Dincă- Pușcașu. Muzica: Cári Tibor. Coregrafia: Răzvan Rotaru. Proiecții: Sebastian Țineghe. Distribuția: Ștefana Niță, Toni Gheorghe, Eduard Onu, Daniela Antonescu, Gabriela Picuș, Sofia Gabriela Cătrună, Iulian Gheorghe, Mihai Jinga, Aurora Popescu, Diana Grigoroșcuță. Data premierei: 30 noiembrie