Alice și oglinda

 Când încă stagiunea online coabita cu stagiunea normală, în funcție de culoarea zonei (roșie sau galbenă), Teatrul pentru copii și tineret Căluțul de mare din Constanța, a prezentat în premieră spectacolul Alice în țara oglinzilor, o adaptare după cartea lui Lewis Carroll. Am fost foarte curioasă să văd cum a „citit” cartea Ștefan Lupu, cel care a făcut scenariul, regia și ilustrația muzicală. Actor la bază, dansator și, mai nou, regizor, Ștefan Lupu este un spirit efervescent care caută, scormonește noi modalități de a împleti teatrul cu dansul. Mărturisea la un moment dat:” Cred că sunt actor și cred că gândesc precum un actor. Sunt crescut și construit ca un actor. Și cred că voi fi actor toată viața. Dacă unii oameni mă consideră dansator, dans-actor sau performer este cu atât mai frumos. Îmi place la nebunie să dansez.” 

Revenind la spectacolul de la Constanța, Alice în țara oglinzilor a fost o piatră de încercare pentru Ștefan Lupu. În primul rînd din cauza textului, apoi faptul că a trebuit să-l gândească și  păpușărește, să creeze o coregrafie adecvată, un ansablu care să mergă „ca uns”. Din păcate, în opinia mea, a ieșit un produs mai puțin reușit, destul de greu de descifrat ( publicul țintă 10+), un amalgam de stiluri, idei, cu un concept scenografic interesant pe alocuri, cu costume sofisticate și un machiaj pe măsură (în unele cazuri, prea gros). Am senzația că sursa lui de inspirație a fost regizorul englez Tim Burton, care a creat o variantă cinematografică memorabilă, 3D, a cărții lui Carroll, apelând la tehnologia de ultimă oră.

Când a publicat cartea Alice în țara minunilor în 1856, Carroll a reformat literatura pentru copii cu personaje bizare, excentrice, cu o poveste ciudată, dar captivantă, care a prins, iar generații întregi de copii și adolescenți au crescut sub zodia lui Alice. Sigur că Ștefan Lupu a fost atras de a doua carte, care oferă mai multe posibilități de abordare și este și mai puțin jucată. Este vorba despre etapele maturizării unei fetițe de «7 ani și 6 luni», despre călătoria în țara oglinzilor, o lume distorsionată, populată de personaje ciudate, fantastice (florile vii din grădina, animalele și insectele care vorbesc). Tabla de șah, personajele pion, Alice, care dirijează de la buza scenei acțiunea, mutând piese de șah și personaje, sunt laitmotivele spctacolului. 

Scenografia (Anda Pop), dar mai ales costumele, podoabele capilare ca niște construcții întăresc și încearcă să lămurească laitmotivul. Evident că predomină jocul cromatic de alb și negru, personajele sunt dublate, regine, regii, cavalerii, pisicile, oile, iar micuța Alice este pata de culoare care aduce prospețime, energie, entuziasm. Alături de ea putem visa și noi, imaginându-ne că suntem pe tabla de șah. Oare nu suntem toți niște pioni pe tabla de șah a vieții? Machiajul este interesant, fiecare personaj fiind definit printr-un joc de linii, figuri geometrice deși,  uneori, prea încărcat. Conceptul coregrafic e dinamic, actorii se mișcă chiar cu dezinvoltură, ilustrația muzicală îmbină stiluri diferite. Regizorul nu putea să nu profite de tehnologia digitală, folosind video proiecții, lasărul, mult fum. 

La capitolul păpuși aș remarca păpușa Alice, foarte elaborată, haioasă, dar folosită doar la început și la sfârșit, în  plan îndepărtat, alături de două pisicuțe la fel de drăguțe (păpuși simple, bazate pe expresivitatea mâinii actorului), toate luminate destul de slab. Mai apare, tot în întuneric (e noapte în pădure!) un cerb pe care l-am sesizat ca fiind la fel de lucrat.

Distribuția îi cuprinde pe mai toți actorii teatrului: Arina Cojocaru( Regina Neagră), Florina Stănculeț (Regina Albă), Andrei Stroescu (Regele Negru/ Cavalerul Alb), Grațian Prisacariu (Regele Alb/Cavalerul Negru/ Cerbul), Daniela Vlad (Regina Oaie Neagră/ Țânțarul), Claudia Brădescu  (Regina Oaie Albă/ Cărăbușul), Daniel Minciună (Hopa/ Ouț Piticuț), Ion Ciolan (Țopa/Broscoiul), Rovena Paraschivoi (Alice Păpușă/ Capra), Alexandra Armașu (Pisica Albă) și Amalia Rusescu (Pisica Neagră) care s-au străduit să se adapteze ideii regizorale, fiind puși să facă față unor provocări, poate pentru prima dată în cariera lor. Am lăsat-o la urmă pe interpreta lui Alice, Denisa Iova, aflată la primul rol principal pe o scenă profesionistă, fiind absolventă din promoția 2020. Are un farmec deosebit, candoare și gingășie, se mișcă cu dezinvoltură, cântă cu ușurință și a găsit cheia potrivită în a da viață unui personaj copil a cărui maturizare vine treptat, care visează și crede că viața e un vis permanent.

Deși spectacolul nu este ușor de descifrat, e încărcat cu tot felul de simboluri are ritmul lui și se constituie ca una dintre producțiile cele mai complexe din repertoriul Teatrului pentru copii și tineret din Constanța.

Teatrul pentru copii și tineret Căluțul de mare, Constanța- Alice în țara oglinzilor. Regia artistică, scenariul, coregrafia și ilustrația muzicală:Ștefan Lupu. Scenografia: Anda Pop. Additional music: Mihai Dobre. Video design: Andrei Cozlac. Asistent coregrafie: Geta-Violeta Răvdan. Asistent regie: Teodora Savu. Make up artist: Diana Ionescu. Distribuția: Denisa Iova, Arina Cojocaru, Florina Stănculeț, Andrei Stroescu, Grațian Prisacariu, Daniela Vlad, Claudia Brădescu, Daniel Minciună, Ion Ciolan, Rovena Paraschivoi, Alexandra Armașu, Amalia Rusescu. Data vizionării; 22 ianuarie 2021.