sâmbătă, 4 decembrie 2021

Kathe, Akana!

 Prima ediție a Festivalului de teatru rom Kathe, Akana! -Aici, Acum (30 august-6 septembrie 2021) a fost un eveniment unicat ce a reunit spectacole de teatru, cine-teatru realizate de artiști romi din Austria, Germania, Slovacia, România, Ucraina și Ungaria.

KATHE, AKANA! este o platformă culturală de prezentare, reprezentare, întâlnire și dialog care promovează diversitatea culturală, non-discriminarea, accesul la cultură și educația culturală întru combaterea stereotipurilor negative despre romi. Un bun prilej de a face cunoștință cu o cultură specifică, despre care nu știm nimic, o ocazie de a încerca să învingem niște prejudecăți.

Directorul artistic al festivalului, Alex Fiftea, dramaturg, actor și regizor rom, declara despre această primă ediție: "Vrem să dăm o voce romilor şi prin teatru şi cultură. Este nevoie să ne cunoaştem şi să ne recunoaştem, romi şi ne-romi, pentru a putea reconcilia diferenţele culturale istorice. Am făcut o selecţie de spectacole care abordează tematici şi estetici contemporane bazate pe documentarea realului şi micro-istorii. KATHE, AKANA! are un mesaj social clar de educaţie, de conştientizare şi întărire a unei identităţi pozitive, iar această diversitate culturală despre şi, mai ales, cu romi, lucrează pentru o armonizare în interior, pentru comunitatea romă, cât şi în exterior, pentru populaţia majoritară ne-romă".

Proiectul care s-a desfășurat în aer liber, dar și indoor sau online, a fost organizat de Asociaţia pentru Promovarea Artelor Contemporane (APAC şi ART HUB Bucharest) și cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului Bucureşti - Oraş deschis 2021.

Voi încerca să prezint într-o ordine aleatorie, unele spectacole pentru a crea o imagine clară asupra teatrului rom, a importanței lui pentru comunitate, a preocupărilor etnicilor romi de a schimba  percepția asupra lor.

Teatrul Independent din Simonfa (Ungaria), înființat în 2007, a prezentat în inima cartierului Ferentari opera punk-rock Poveștile broaștei, al cărei scenariu este scris de Rodrigó Balogh, totodată și regizorul spectacolului. Este despre istoria a trei generații a unei familii de broaște care au lucrat ca paznici sau portari (două generații), iar cel mai tânăr membru ca muzician. Se face aluzie și la povestea cu prințul broască. O poveste despre acceptare, toleranță, resemnare. 

Freamăt la nuntă sau Căsătorie din dragoste a fost reprezentația Academiei de muzică și dramă din Kiev (Ucraina), o comedie muzicală ce a avut la bază piesa Patru pretendenți scrisă de Oleg Khabalov. Multă culoare, muzică tradițională, dansuri îndrăcite, veselie, hohote de râs stârnite de o trupă de actori bine instruită de regizorul Igor Krikunov.

Un alt spectacol inclus în program a fost Vi me som rom (Și eu sunt rom) produs de Teatrul Macaz din București. Înființat în 2006, “Teatrul MACAZ propune un teatru politic angajat, în direcția și împreună cu proiecte precum Platforma de Teatru Politic și Gazeta de Artă Politică. Oferim cadrul pentru inițiative angajate critic în realitățile contemporane și care re-povestesc din perspective liberatoare istoria locală. Teatrul MACAZ funcționează după un model de organizare non-ierarhica a echipelor artistice și tehnice, bazat pe solidaritate și sprijin, și sustine coagularea și dezvoltarea unei rețele de teatru politic est-european”.

Textul spectacolului este regizat de Andrei Șerban (nu celebrul regizor, ci un tânăr actor) și este scris de Mădălina Brândușe, Mișa Dumitriu, Irina Gâdiuță, Alex Horghidan, Alfredo Minea, Raj-Alexandru Udrea, Andrei Șerban, toți și interpreți) și este rezultatul unor interviuri, a experienței personale a actanților. Este despre identitatea romă, despre asumare, recunoaștere, conștientizare, etichetare, rasism. În cheie comico-dramatică și parodică, spectacolul prezintă trei identități: romul cu pielea de culoare deschisă, cel care nu e de etnie, dar arată ca un rom, și cel care nu e rom, dar este în relație cu ei.  Un spectacol dezbatere. Deschis, fără prejudecăți, actual.

Corp urban, scris și regizat de Catinca Drăgănescu face parte din repertoriul Companiei de teatru Giuvlipen. Am să fac o paranteză și am să menționez că Giuvlipen este prima companie de teatru independent feminist rom din România. Cum se traduce Giuvlipen în limba română? Feminism. Scopul spectacolelor experimentale de la Giuvlipen este să discute deschis despre subiecte tabu legate de etnia romă, să scoată la lumină aspect ținute sub tăcere de istorie, să încerce să schimbe atitudinea lumii față de romi. Corp urban pornește de la niște povești reale a patru femei rome în relație cu corpul lor. “Orice corp este o persoană. Orice persoană are dreptul de a investiga, de a explora, de a decide ce face cu corpul ei” se spune în spectacol. Cu muzică live, ai senzația că asiști la un concert în care “solistele” sunt tinere rome discriminate, vulnerabile, cu povești de viață dramatice, care luptă pentru supraviețuire. Eroinele sunt două viitoare mame, o prostituată bătrână și o victimă minoră a unei legături toxice în relație și cu referire la corpul lor. Mihaela Drăgan, Zita Moldovan (actrițe) și Ardeja Fraga (muziciană), ajutate de coregraful Paul Dunca și de regizoarea Catinca Drăgănescu au “semnat” un altfel de manifest, pe care festivalul de teatru rom l-a adus în fața spectatorilor. 

Actor Theater din Košice a prezentat online o monodramă care spune povestea vieții lui František Balog, actor de etnie romă, singurul  din Slovacia. Drumul lui de la orfelinat, la școală și la Conservator a fost greu. Acesta mărturisea într-un interviu: “faptul că sunt rom înseamnă că trebuie să lucrez de sute de ori mai mult”. Spectacolul, regizat de Juray Bielik, punctează cu umor, cu ironie drumul sinuos al actorului, care spune că “a avut noroc și că motivația este cel mai important lucru pentru a deveni cineva”, că trebuie să ne acordăm timp nouă înșine și să ne împăcam cu noi. O scenă dominată de un pian, un pat, un stativ cu haine și unde preț de 40 de minute ne întâlnim cu 9 personaje care au marcat și schimbat viața lui Balog.



Un alt spectacol online a fost I can see you (Pot să te văd) de la Rroma Aether Klub Theater din Berlin,cu premieră în plină pandemie, în 2020. Este, de fapt, un cine-teatru, cu un actor, filmat în propria casă, pe stradă. Spectacolul are la bază povestirea neterminată a lui Franz Kafka, Vizuina. Personajul interpretat de Nebojša Marković se izolează de lumea din jur,  în casa pe care și-a amenajat-o într-un subsol de bloc. Cu trecerea timpului locuința devine un spațiu închis, un buncăr, o închisoare. Este vorba de izolare, alienare, frică de lumea din jur, lipsă de speranță, insingurare, neîncredere. Cadre lungi cu accente pe obiecte, stop cadre pe fața și mimica actorului, travelling-uri dintr-un spațiu în altul, pentru ca la final, personajul să se închidă în dulap, unde credea că izolarea este sigură.

Festivalul de teatru rom a avut o agendă bogată, desfășurată în spații convenționale și neconvenționale, cu acces liber și a încercat să creioneze în culori mai vii portretul unei etnii despre care știm puțin și a cărei imagine trebuie să fie ceva mai clară, mai limpede, mai aproape de adevăr.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu