marți, 11 august 2020

Îi place să "citească" opere clasice

ÃŽn cadrul stagiunii online, în ciclul Mari spectacole, Teatrul Odeon a prezentat Saragosa-66 de zile. M-am aÈ™ezat frumos în fotoliu È™i m-am pregătit pentru a vedea o reprezentaÈ›ie ce îmi scăpase la premieră. Eram curioasă să văd cum a “citit”Alexandru Dabija Manuscrisul găsit la Saragosa de Jan Potocki. Polonezul Jan Potoki a scris cartea în franceză, se zice pentru soÈ›ia sa bolnavă, a muncit la ea vreo 20 de ani. Nobil, aventurier, politician, geograf, lingvist ( a scris dicÈ›ionare, lucrări È™tiinÈ›ifice), primul arheolog polonez, explorator, călător, Jan Potoki a fost un personaj controversat È™i misterios, autor al unei singure cărÈ›i ce nu a fost publicată integral în timpul vieÈ›ii sale. 

Romanul te duce cu gândul la O mie È™i una de nopÈ›i sau la Decameronul lui Boccaccio, fiind o înÈ™iruire de poveÈ™ti. Personajul principal, Alphonse van Worden, face o călătorie iniÈ›iatică de 66 de zile prin zona munÈ›ilor Sierra Morena, este supus la tot felul de probe, întâlneÈ™te diverse tipuri de oameni: un cabalist, unul preocupat de conspiraÈ›ii,un pusnic, niÈ™te surori tunisiene, un È™ef al È›iganilor, un evreu, bandiÈ›i, un pasionat de geometrie,etc. O lume de diverse tipologii, credinÈ›e, statut social. Filozofie, magie, alchimie, poveÈ™ti despre Orient È™i Occident într-o lume pestriță despre „speranÈ›a că lumea nu este o iluzie È™i iluzia că putem acÈ›iona asupra realității, că omul deÈ›ine puterea asupra lumii È™i asupra propriului destin”, după cum se menÈ›ionează într-un comunicat al teatrului, emis pentru transmisia online.

Spectacolul lui Alexandru Dabija a avut È™i el un destin deosebit: a debutat întâi la Berlin È™i abia apoi în România, iar în 2001 a fost nominalizat la Premiile UNITER, la categoria „Cel mai bun spectacol”. Premiera internaÈ›ională a fost la Hebbel am Ufer, în cadrul Festivalului „Theater der Welt”, Berlin, 24 iunie 1999. La un an de la premiera berlineză, în anul 2000, spectacolul se întoarce pe scena germană È™i este jucat la Hanovra, în cadrul ExpoziÈ›iei Mondiale.

Lui Alexandru Dabija îi place să „citească” opere clasice, să le adapteze  cu har È™i inteligență, scoțând esenÈ›a sau contemporanul din ele. Am fost curioasă să văd ce soluÈ›ii a găsit în adaptarea unei opere atât de complexe, de stufoase în sensuri È™i semnificaÈ›ii, cu trimiteri culturale, religioase, filozofice. Spectacolul promovează idea toleranÈ›ei, general valabile, extrem de actuală. Iubirea È™i speranÈ›a, credinÈ›a îngemănate sunt tratate cu umor, fără excese, cu o doză de ironie fină. Ideea regizorală a fost de teatru-n teatru, “faptele” sunt prezentate ca într-o cavalcadă, cu un ritm ameÈ›itor, poveste în poveste, personajele sunt introduse prin poveÈ™ti, acÈ›iunea te poartă pe mare, pe uscat, prin păduri sau peÈ™teri È™i afli în a 66-a zi că personajului central i s-a înscenat tot ce a trăit. Dabija nu apelează la trucuri ieftine care să-i garanteze succesul, ci foloseÈ™te un arsenal de mijloace specifice teatrului: pantomimă, commedia del’arte sau stiluri pentru a demonstra că lumea pestriță din piesă poate trăi dacă înÈ›elege ce înseamnă toleranÈ›a, ca È™i concept, filozofie de viață, mod de expresie, concepÈ›ii religioase. ToÈ›i pot convieÈ›ui democratic, fără ură. E un mesaj plin de umanism, de care avem nevoie în fiecare zi.

            Scenografia semnată de Irina Solomon È™i DragoÈ™ Buhagiar sprijină ideile regizorului, creând prin delimitarea È™i alternarea spaÈ›iilor, al traseelor personajelor cu ajutorul practicabilelor un cadru propice desfășurării acÈ›iunii È™i a echipei actoriceÈ™ti destul de numeroase. Costumele definesc personajele sau apartenenÈ›a lor, perucile, machiajul întregesc forÈ›a vizuală a ansamblului scenografic. Actorii care au partituri mai întinse sau mai mici joacă cu dezinvoltură, trecând cu uÈ™urință de la text, la dans sau cor, făcând un adevărat tur de forță. Ar fi greu să-i numesc pe toÈ›i, ei făcând un tot compact È™i unitar slujind concepÈ›ia regizorală, dar i-aÈ™ remarca, totuÈ™i pe Șerban Ionescu (călugărul dominican, jidovul), un actor versatil, capabil să se joace cu multiplele nuanÈ›e ale rolului; Cristian Iacob (Alfons), care are forță, mobilitate, creionând un personaj complex din tonuri È™i nuanÈ›e; Marin Moraru (Șeicul, pusnicul) e o apariÈ›ie specială.

Teatrul Odeon- Saragosa - 66 de zile. Dramatizarea È™i regia: Alexandru Dabija. Costumele: Janine Fashion Design. Decorurile: Irina Solomon ÅŸi DragoÈ™ Buhagiar. Aranjamente corale: Gabriel Popescu.Coregrafia: Malou Iosif.Pantomima: Dan Puric. MiÈ™carea scenică: Ionel Mihăilescu.Scrimă: Szoby Cseh.Măștile de commedia dell’arte: Liviu Bora. DistribuÈ›ia:Marin Moraru, Cristian Iacob, Crina MureÅŸan, Camelia Maxim, Mirela Dumitru, Șerban Ionescu, Constantin Cojocaru, Marius Stănescu, Ioan BatinaÅŸ, Mircea Constantinescu, Marian Ghenea, Ionel Mihăilescu, Liviu TimuÅŸ, Dan Bădărău, Virginia Rogin, Oana Åžtefănescu, Marian Lepădatu, LaurenÅ£iu Lazăr, Dimitrii Bogomaz, Elvira Deatcu, Toader Tomoioaga È™i Lucian Alexa.Corul, muzica selectată: Ștefan Barbu, Cezar Bălan, Ioana Calomfirescu, Andreea Ciornenchi, Claudia Deleanu, Irina Duță, Raluca Enea, Raluca Ioan, Daniel Jinga, Mihaela Milea, Maria Miron, Camelia Mocanu, Camelia Nistor, Liviu Petu, Nicoleta Radu, Mihnea Stănescu.Dirijor: Gabriel Popescu. Data vizionării: 21 mai 2020.

 

 

 

 

 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu